[2008.1] Carte

De acord cu propunerile voastre, e bine sa nu ne grabim, mai ales ca 2008.1 final se apropie.
Coperta V11 e OK, cu modificarile preconizate.
Astept cu nerabdate Editia intai  :)

Disculpare nu desculpare! Huoooo!  :D  :D

Pag.81, penultimul rand, "edita toat tipurile de fişiere sau executa toate operaţiile cu care aţi fost", lipsa un e --> toate

In curand vine si coperta 1 modificata ... working on it ...  :o

OFF-TOPIC

Mesaj pentru a readuce topicul in atentie.

S-a lansat Mandriva 2008.1.

Speram sa lansam si cartea cat mai curand ... you can count in days  ;D

ai acolo un link: "Switch to manual mirror selection" si intra la clasic.

In legatura cu punctul 2 se pare ca am rezolvat, desi cam costisitor.

Problema initaiala:
- placa video: GeForce4 MX 400 / 64 MB
- am instalat dkms-nvidia96xx pentru modelul placii. Toate bune si frumoase, dar in nvidia-settings (rulat ca user sau root) la X-Server Display Configuration aparea o eroare cum ca displayul secundar ar fi dezactivat si nu aveam acces la setarile monitorului.
- am rulat XFdrake si la optiuni am ales Enable duplicate display on second display. Problema in nvidia-settins a disparut dar la intrare in mod text rezolutia era de 640x350 caracterele nefiind vizibile.

Rezolvare:
- am incercat o reconfigurare din XFdrake, am ales chiar si driverul generic ”nv”, am pus si xorg.conf original.
- am reinstalat sistemul (18 minute) :)
- nu am mai folosit insa driverul dkms-nvidia ci am luat driverul de pe siteul nvidia.com.
- totul functioneaza bine acum, nvidia-settings si modul text. In XFdrake nu a mai fost nevoie sa bifez optiunea aceea.

Inca o problema legata de X (confirmata si de Csabi). Se intampla cateodata ca daca se trece din X in mod text cu CTRL + ALT + F~ la reintoarcerea in X sa se blocheze sistemul partial sau complet. Daca aveti noroc puteti sa restartati X sau va intoarceti in mod text si dati un reboot sau in cel mai nefericit caz restart fortat.

Legat de punctul 1, s-a rezolvat desi cam neortodox. Prin schimbarea kernelului din Spring cu versiunea ultima aparuta pentru 2008.0 sunetul functioneaza! Am mesterit-o impreuna cu MaTricks si acum are sunet pe laptop  :)
Solutia asta speram ca va fi una provizorie pana la aparitia unor updateuri sau poate alt kernel pt Spring care va rezolva pb sunetului.

M-am uitat şi eu pe carte. Se tot foloseşte "daţi click" sau "faceţi click", ceea ce nu este corect. În română există cuvîntul "clic" (plural "clicuri"), menţionat şi în DEX 1998 sau DOOM 2, aşa cum se vede pe Dexonline.ro ( http://dexonline.ro/search.php?cuv=clic ). Deci ar merge "faceţi clic", dar şi mai bine ar fi "clicaţi".

Nu e vorba de "sensibilitatea" ochilor unora sau altora, ci de cum este corect. Adică atunci cînd scrii o carte în română, o scrii în română, nu în romgleză. Amestecul de limbi e tolerat pe forumuri (unde mulţi nu ştiu bine nici româna şi nici engleza), dar într-o carte serioasă nu-şi găseşte locul.

Ce zic dicţionarele:

http://www.altadict.ro/?lng=en&dir=both&word=click

http://www.hallo.ro/search.do?query=click

Pe de altă parte poţi verifica în traducerile KDE şi Gnome şi sînt sigur că ai să găseşti clic/clicuri, nu click/click-uri.

Numa incet! Nimeni nu da cu parul! Hai sa vedem ce zice si restul lumii.... supunem la vot!
Regulile sunt:

- Votul se inchide peste 5 zile. (20.04.2008)

- Rezultatele votului vor fi vizibile abia la incheierea perioadei de votare (20.04.2008) - pentru o si mai mare acuratete, astfel votantii nefiind influentati de rezultatele votului la momentul exprimarii optiunii acestora.

- Un user are dreptul la un singur vot si nu isi poate schimba optiunea!

Nu e deloc offtopic, nu e singurul cuvînt cu probleme din carte. Nu te lua după revistele de calculatoare, calitatea redactorilor de acolo este sub orice critică, cu cîteva excepţii bineînţeles. Ia-te mai bine după cărţile publicate de edituri în colecţiile despre calculatoare, ele sînt traduse de oameni responsabili.

Verbul "to boot" se traduce ca "a buta", termenul "a boot-a" nu are cum să existe în limba română, pentru că nu există nici un singur verb românesc care să aibă terminaţie cu cratimă la infinitiv. În plus de asta grupul de litere "oo" se citeşte "oo" în română (cooperare, coordonare, etc.) şi nu "u" ca în engleză.

Se traduc toţi termenii, "mouse se traduce "maus", "click" se traduce "clic". Cine nu mă crede să se uite la traducerile făcute pentru programele Windows (de ex. Firefox). Sau să întrebe pe lista Diacritice, unde participă traducătorii Gnome, Ubuntu, Fedora, OpenOffice, etc.

Un sit cu programe traduse : http://softuri-traduse.bravehost.com/

Lista de discuţii unde sînt mulţi traducători de Linux : http://groups.google.ro/group/diacritice/

Pentru "boot" eu aş spune "demaraj" (to boot = a demara). Aşa este şi în Mandriva dacă o foloseşti în limba română (bootloader = gestionar de demaraj). Pentru "paste" merge "lipire" - aşa este traducerea în toate programele traduse. :)

Poate cartea ar fi de folos mai multor oameni dacă s-ar referi la Mandriva în limba română. I-ar putea câştiga de partea Linuxului pe adulţii care nu au studiat engleza la şcoală. ;)

Oricum, Mandriva este deja tradusă în mare parte şi colegul nostru piriu contribuie foarte mult la completarea traducerilor.

Şi de ce zici că nu e corect paste = lipire? Este ca la grădiniţă, unde te joci cu hârtie colorată: tai şi lipeşti.

Tăierea şi lipirea sunt metafore. Pe butoanele "cut" sunt desenate foarfeci, chiar dacă nu se foloseşte foarfeca la calculator.

"Cut" se traduce "decupează", iar "paste" se traduce "lipeşte".

Identitatea naţională nu are nici o legătură cu traducerile. O traducere nu este "naţională" sau "anti-naţională", ci este "bună" sau "proastă" ("potrivită" sau "nepotrivită"). Şi orice traducere trebuie să fie conformă cu limba în care se traduce. În română se citeşte aşa cum se scrie, asta e regula aplicată peste tot (adică şi în literatură, şi în arhitectură, şi în medicină, etc.). Există şi cîteva excepţii, însă pe baza existenţei a 3-4 cuvinte care nu se scriu aşa cum se pronunţă, nu înseamnă că mai trebuie băgate încă 2-300 de cuvinte legate de calculatoare, pe motivul că sînt "tehnice". Păi "tehnice" sînt şi cuvintele din construcţiii, din automobilism, din modă, din grafică, din turism, etc. Să fie băgate toate aşa cum se scriu în engleză, franceză, germană, spaniolă? Lumea n-o să înveţe să le pronunţe corect pe toate şi o să fie un circ permanent. Adică o să zică "boot" şi "root" aşa cum se scrie. Mai bine să fie adaptate englezismele/franţuzismele/germanismele la română, adică să se scrie "butare", nu "boot-are", aşa cum se scrie "fotbal" şi nu "football" (engleză) sau "bolţ", nu "bolzen" (germană).

Limba calculatoarelor trebuie să fie limba stăpînilor lor, nu engleza. Numai în România se susţine că "limba calculatoarelor  este engleza". Este de înţeles afirmaţia asta, pentru că pînă acum traducerile (inclusiv cele făcute de Microsoft România) erau foarte proaste. Dar afirmaţia nu este corectă, mai ales acum că au apărut traduceri bune, cum sînt cele de pe situl amintit de mine mai înainte. Un om care are un calculator trebuie să-i dea comenzi în limba lui maternă, nu în engleză, pentru că altfel nu va învăţa să-l stăpînească niciodată. De aia francezii, nemţii, spaniolii sau japonezii, coreenii, etc. traduc toţi termenii şi nu-i lasă în engleză, pentru ca oamenii să ştie ce fac, nu să înveţe pe de rost nişte comenzi într-o limbă pe care nu o cunosc (marea majoritate a românilor, vreo 70%, nu ştiu engleza). Ar fi absurd ca termeni precum "cut" sau "paste" să fie lăsaţi aşa cum sînt în engleză. Cum o să se zică atunci: "cutează paragraful şi pastează-l în document ? Nu e mai inteligibil: "decupează paragraful şi lipeşte-l în document?

Unii traducători fac greşeala că se iau pe ei drept exemplu şi traduc numai ce li se pare *lor* necesar. Dar pentru majoritatea utilizatorilor, de fapt pentru toţi cei care folosesc softuri în română, cu cît sînt traduşi mai mulţi termeni, cu atît e mai bine pentru că ei înţeleg mai uşor ce trebuie să facă şi ce comenzi să dea calculatorului.

Este treaba autorilor cărţii modul în care ei o scriu şi este treaba traducătorilor ce fac cu traducerea distribuţiei. Dar succesul ambelor iniţiative va fi determinat de cît de uşor vor putea fi înţelese de către începători, cei care le vor folosi de altfel. Începătorii reprezintă audienţa softurilor traduse, în special pe Linux şi în special în momentul de faţă. Utilizatorii avansaţi de Linux folosesc aproape sigur interfaţa în engleză şi nu-i interesează cartea sau interfaţa în română.

Vot / neVot, traducerea unor termeni duce la rezultate dezastruase ... hai sa traducem tot (ipotetic vorbind):
- har disk = disc dur
- mouse = soarec
- Memorie RAM = Memorie cu Acces Aleator (MAA)
- Paste = alipire - no comment, s-a zis tot
- user root = utilizator radacina (suna hilar de-a dreptul)
- Click = nu se poate traduce
- boot = a demara - o sa se astepte omul ala s-o ia din loc computerul (la propriu)

NU, parerea mea este NU pentru romanizarea unor expresii tehnice. Nici macar "calculator" (engl. computer) nu este corect, pentru ca calculator se refera la calculatorul de buzunar care aduna si scade nu la computer (aka PC).

Haideti sa mai traducem si niste denumiri si termeni:
- Westernd Digital = Numericul de Vest
- Seagate = Poarta Marii
- Desktop = faţa de masă (stiu ca in literatura de specialitate s-a mai tradus "birou" sau "birou de lucru", dar mot-a-mo este fata de masa)
- bytes = baits
- bits = muşcături

... pun pariu ca am distra cititorul pana si-ar da duhul razand si hohotind. Dupa aia ne-ar pretinde despagubiri urmasii lui ramasi in viata...

LE: am mai citit si in limba maghiara carti tehnice IT si reviste, credeti-ma nici ei nu au tradus click si ram si paste si copy si din astea, au acceptat asa cum sunt.

Nu ai deloc dreptate, iar metoda asta de a duce lucrurile în derizoriu nu convinge pe nimeni. În mod sigur nu-i va convinge pe utilizatorii care vor putea alege între diversele distribuţii Linux ce vor fi traduse.

Americanul vorbeşte de "şoarece", "disc dur", ba chiar şi chiar şi de "Poarta Mării", pentru că lui aşa îi sună în engleză. Şi n-am auzit pe nimeni să moară de rîs în USA sau Anglia din cauza asta. Ba tot inventează cuvinte ciudate sau denumesc programele după animale mai mult sau mai puţin fantastice (Firefox, Songbird, Thunderbird, SeaMonkey), semn că le place. Deci pe ei nu-i apucă rîsul cînd zic Vulpea-de-Foc, Pasărea Cîntătoare, Pasărea Tunetului, Maimuţa de Mare, deşi unor vorbitori de engleză aşa le sună, nu le sună ca nişte cuvinte exotice cum le aud românii. Denumirile de programe sau de companii nu se traduc, deci orice mişto pe tema asta (de genul Poarta Mării) este absurd. Vreau doar să spun că americanii nu rîd de termeni ca "mouse", care în limba lor înseamnă "şoarece", deci nici românii n-ar trebui să rîdă de termenul "maus".

Pe situl cu softuri traduse e o pagină întreagă cu discuţii pe teme de traduceri. Cine vrea se poate abona la grupul de discuţii Diacritice şi întreba şi acolo cum se procedează la acest moment de către alţi traducători de Linux.

Cît despre traducerile în limba maghiară îmi permit să fiu sceptic, deşi nu cunosc limba, deci nu am citit reviste sau cărţi. Am văzut însă multe traduceri pentru Windows şi nu sînt preluaţi termeni englezeşti. Chiar acum postez folosind Maxthon şi am dat din curiozitate pe maghiară ca să văd cum e traducerea. Mouse e tradus ca "egervezerles", iar "paste" e tradus ca "beszuras" (am scris termenii ungureşti fără accente, dar ele sînt prezente în traducere). Vedeţi imaginea ataşată.

Ba din contră, de cele mai multe ori se traduce foarte bine. Un program tradus este mai uşor de utilizat decît unul netradus, chiar şi dacă traducerea conţine mici imperfecţiuni. Nici americanii n-ar fi în stare să traducă perfect un text românesc sau unguresc.

Utilizarea şi programarea sînt două lucruri complet diferite. La o populaţie de 20 de milioane de locuitori pot exista 5 milioane de utilizatori, dar probabil nu mai mult de 25.000 de programatori. Traducerile se adresează în special celor 5 milioane, nu celor 25.000. Iar limbajele de programare nu se traduc, însă interfeţele de utilizare da. Deci nu se traduce codul sursă de la un program, ci doar interfaţa lui, cea cu care intră în contact utilizatorul. Dar termeni ca "integer" eu zic sigur că se traduc, nu cred că în matematica românească se folosesşte termenul "integer" în loc de "întreg". Termenul "pointer" se poate traduce ca "indicator".

Calculatorul nu este "englezesc" prin definiţie, iar majoritatea celor care-l folosesc habar nu au ce înseamnă "paste", ei învaţă totul în mod papagalicesc dacă folosesc interfeţe în engleză. Nu mai vorbesc de utilizatorii obişnuiţi din China, Coreea sau Japonia care nu folosesc deloc interfeţele în engleză pentru că e vorba de un alfabet complet diferit de al lor. Şi totuşi japonezii, coreenii şi chinezii au o importanţa foarte mare cînd vine vorba de electronice în general, ei produc o mare parte din echipamente. Asta în condiţiile în care populaţia de acolo stă foarte prost cu cunoaşterea limbii engleze.

Eu n-am rîs deloc la ultimul paragraf, mi s-ar părea normală o astfel de propoziţie. Nu mi se par normale propoziţiile de genul: Dă click pe "Copy", apoi pe "Paste" şi la sfîrşit dă click pe "Save". Normal ar fi ca denumirile comenzilor să fie în română, ca omul să înţeleagă ce face.

Ataşez şi traducerea în română de la Maxthon. Dar de fapt multe programe de Windows se pot rula cu Wine sub Linux, deci se pot vedea traducerile lor.

Sînt de acord că trebuie folosite în ghid comenzile în engleză, din moment ce capturile de ecran sînt pe interfaţa în această limbă. Nici nu se poate folosi interfaţa în română, din moment ce nu este complet tradusă. Dar în ghid se pot da traducerile comenzilor în paranteză, de exemplu: faceţi clic pe "Paste" (Lipeşte). Aşa lumea va învăţa şi comanda în engleză şi ce înseamnă ea.

Poate ne gandim sa scriem o lista cu cele mai importante expresii straine si le explicam pe romaneste.

@mihaicro: pentru unul care e strain de computere, ii este tot una ca-i spui Paste sau Lipire, oricum nu o sa inteleaga ce si unde sa "lipeasca". Eu inteleg si punctul tau de vedere, desi nu sunt de acord cu el. Unele expresii, da, intradevar ar putea fi de mic ajutor unui incepator, dar sa nu razi la faza in care sa scrii Intrare in loc Enter, si sa vrei sa o ai pe ecran ... hai sa fim serios. Deja incepem sa exageram (aici ma refer la mai multi pro/contra nu numai la tine). Ah, si inca ceva, da, in matematica zici "intreg" dar eu am specificat acolo ca e vorba de programare ... si acolo zici "integer" sau folosesti doar varianta scurta "int" si atat, si asta in documentatii si explicatii NU in codul sursa.

Doresc sa pun capat disputei, voturile din poll vor fi luate in discutie dupa finalizarea perioadei. Continuarea pro/contra oricum nu duce nicaieri. Iar pentru cei care tot nu sunt "pro englezesc", era o astfel de disputa, referitoare la IT, in jur de anul 2000, cand CNA vroia exact ce vrea mihaicro (ai vreo cunostinta pe la CNA???? - ... doar glumesc). Rezultatul a fost, ca pana la urma s-au razgandit, ca si-au dat seama ca in IT nu se poate pur romanesc.

Pe de alta parte, daca vrem sa traducem unele cuvinte ajungem intr-un loc periculos ... de ce? Pai daca traducem, va trebui sa o facem cu totul, si daca "Paste" mai merge ca si "alipire" (nu "lipire"), harddisk si root nu o sa mearga (si astea-s doar 2 exemple rapide, sunt convins ca sunt mult mai multe, care nu pot fi traduse sau nu au sens in romana). Si atunci, vom fi iarasi de unde am pornit. Cu cateva expresii englezesti mai putine, dar totusi cu altele ramase...

Discutie incheiata, zic eu, asteptam voturile.